Chloe Saunders este o necromantă ale cărei puteri nu pot fi controlate:
ea readuce morţii la viaţă chiar şi fără să vrea.
Iar puterile ei crescânde reprezintă o ameninţare
pentru cei care au creat-o iniţial
ca pe un experiment ştiinţific,
prin modificari genetice.
"Revelaţia este un roman încă şi mai reuşit decât Invocarea. Chloe şi prietenii ei adolescenţi supranaturali se străduiesc să găsească un ajutor în lupta împotriva grupului care încearcă sa-i ia ostatici, şi nu există nici un moement trenant în călătoria lor şi nici un rând neizbutit în scrierea lui Armstrong." - Charlaine Harris
Titlu: Revelaţia
Autoare: Kelley Armstrong
Părerea mea: Chiar că e mult mai bună decât Invocarea, şi asta cu siguranţă din cauza acţiunii. Totul se petrece repede şi nu poţi lăsa cartea din mâna. Eu am terminat-o într-o zi. Şi chiar nu pot spune că am o parte preferată a acestui volum. (Sau bine.. poate că pot. E spre sfârşit, de când a trebuit să coboare din autobuz Chloe, împreună cu Derek.) Cel puţin, la finalul cărţii cei 4 au parte de somn. Sau cel puţin un pic de somn, într-un pat cald şi moale. Toate detaliile le aflaţi din carte voi! -hugs-
Număr pagini: 320
Editură: Leda
Preţ: -cartonată: 40 lei; -necartonată (în ediţie de chioşc): 11 lei
Notă: 10+/10
Citate:
"Împacă-te cu soarta. Vezi partea bună a lucrurilor. Poartă-te matur."
"Puteri incontrolabile. Bazate pe emoţii."
" - Ştiu că s-a confruntat cu tine, continuă mama lui Tori. E aproape fanatica, dr. Gill a noastră, sunt sigură că ai observat. E obsedată de secretele lui Lyle. Ambiţia e sănătoasă. Obsesia nu..."
"Spune-i să tacă şi-o să vorbească şi mai tare. Spune-i să se dea în spate şi-o să te împingă drept în bătaia puştii. Spune-i să stea de strajă , să vadă dacă vin urmăritorii, şi-n loc de asta, o să se agite privind peste umărul tău. Deschide uşa ca să tragi cu urechea şi-o să te tragă înăuntru şi să închizi uşa.
Ehe! Începutul unei frumoase prietenii.
Prietenie? O să ne putem considera norocoase dacă supravieţuim unui parteneriat temporat."
"Îmi venea să mă reped după el şi să-i strig că nu-i cerusem eu să aibă grijă de mine, că nu avusesem nevoie şi nu voisem asta. Nu, dacă ăsta era preţul - furia lui, învinuirile lui, dispreţul lui.
Mi-au dat lacrimile."
M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu